www.bizchannel.ro

Poate va intrebati ce inseamna balcaniada? Ei bine, e un fel de competitie sportiva balcanica, o imitatie nereusita a mult-mai-cunoscutei idei olimpice.
Am folosit acest termen pentru ca ma voi raporta, in ceea ce urmeaza, la deja celebrul caz al Greciei si la implicatiile pe care le are aceast fenomen asupra spatiului balcanic, din punct de vedere economic.
Dar sa vedem: ce s-a intamplat? Grecia a dat faliment. Poate termenul pare extrem de dur, insa este potrivit pentru a descrie exact situatia socio-economica reala din cea mai importanta tara balcanica.
Este prima victima europeana a crizei, insa cauzele decaderii acestei tari sunt mult mai profunde si se intind intr-un orizont de timp mult mai indelungat, incepand -in realitate- de prin anii `80, odata cu aderarea la UE. Considerata initial un succes al politicilor economice europene, demonstrat, in principal, prin date statistice ce pareau, de la an la an, din ce in ce mai incurajatoare, Grecia a fost folosita de catre UE ca o strategie de marketing.
Si la suprafata, rezultatele chiar erau reale si palpabile. In mai putin de doua decenii, nivelul de viata al grecului mediu cunoscuse o crestere radicala, diferentele sociale fiind mai mult decat evidente, iar gradul mare de dezvoltare al zonelor urbane intra in contradictie totala cu precaritatea conditiilor din zonele rurale.
Grecul mediu devenea din ce in ce mai avid de a egala cat mai repede nivelul de trai al occidentalului neamt, pe care-l urmarea atent cand venea in vacanta, partial cu invidie, insa si cu admiratie. Exact pe acest fundal emotional, bancile comerciale, la inceput numai straine, ulterior si grecesti, au inceput sa acorde credite oricui credea ca si le poate permite.
A fost o perioada fasta, incepand cu anii `90, cand oricine credea ca poate, si mai si merita, sa viseze la diferite proiecte, unele mai utopice decat altele. Si toata aceasta utopie alimentata de un sistem bancar avid dupa profituri mari era gestionat de guverne succesive incompetente, al caror singur scop era pastrarea puterii prin acordarea unor ajutoare directe, din ce in ce mai consistente, unui electorat ce credea ca i se cuvin.
Si uite asa Grecia, patria birocratiei ca forma de guvernare, a reinventat termenul, desemnand acum un sistem, imens ca si numar de functionari, insa total ineficient si considerat unul dintre cele mai corupte din UE. Grecul mediu este, prin definitie, astazi cel ce lucreaza la stat si, in totala contradictie fata de membrele UE mai vechi, sunt extrem de multi, aproximativ unul din trei salariati fiind bugetar.
Bugetarii greci fiind extrem de multi, si as mai adauga eu, atat de importanti din punct de vedere politic, au castigat de-a lungul timpului extrem de multa putere, in momentul de fata fiind practic imposibil de a da afara pe cineva. Este pe de o parte, atat meritul sindicatelor, cat si vina guvernelor grecesti succesive, ce pulsau din ce in ce mai mult, acordand avantaje ce generau din ce in ce mai multe cheltuieli ce trebuiau acoperite.
Insa economia reala nu reusea sa creasca in acelasi ritm in care creseteau cheltuielile publice. Se ajunsese la situatii in care angajau cheltuieli publice, bazandu-se pe previziuni de cresteri economice mincinoase intentionat. Foloseau aceste statistici si pentru a putea cere alte si alte imprumuturi externe, crezand ca aceasta spirala va continua indeajuns de mult, incat atunci cand lucrurile vor exploda, sa fie imposibil sa mai fie descoperiti vinovatii.
Si intr-un fel, chiar aveau dreptate, cam toate guvernele nu au facut decat sa impinga mai incolo aceasta ecuatie economica gresita, fiind incapabile sa accepte realitatea si sa impuna, chiar cu riscul de a deveni nepopulari, reformarea sistemului.
Acest fenomen a fost accelerat si de faptul ca economia greceasca se afla in mana unor agenti economici straini, in principali germani, ce nu doresc deloc masuri fiscale dure, ce le-ar putea modifica profitabilitatea investitiilor.
De ce am descris aceste fenomene? Pana la urma, de ce ne intereseaza ce se intampla cu Grecia?
Ne intereseaza, pentru ca, daca veti citi cu atentie aceste randuri, acesta este scenariul dupa care evoluam si noi roamanii, si cu parere de rau, afirm ca Grecia cu problemele ei actuale este pentru noi ca o fereastra spre viitor. Un viitor, din pacate, nu foarte indepartat, poate chiar extrem de apropiat.
Si acest scenariu se repeta in toata Peninsula Balcanica. Este ca o competitie in care s-au inscris toate tarile balcanice, iar acum asistam sa vedem care termina prima si castiga premiul special: falimentul total.

Tranzitie usoara