Business

INTERVIU Irina Schrotter: cat valora inainte de criza, ce credite are la banci si cum a pornit in afacere!

05 Februarie 2010 | 315 afisari
Autor A.S
INTERVIU Irina Schrotter: cat valora inainte de criza, ce credite are la banci si cum a pornit in afacere!
www.bizchannel.ro

Celebra creatoare de modă Irina Schrotter vorbeÅŸte, despre brandul personal, despre afacerile sale ÅŸi despre investiÅ£iile sale la bursă ÅŸi în imobiliare. UrmăriÅ£i cele mai interesante întrebări ÅŸi răspunsuri.

 

INTERVIU REALIZAT IN EXLUSIVITATE DE  www.money.ro

 

Ce înseamnă brandul Irina Schrotter ÅŸi cât valorează el?

Brandul Irina Schrotter înseamă 20 de ani de muncă pentru mine. În rest, mi-ar fi greu să spun o valoare, pentru că, din păcate, în acest moment, pe piaţă nu se mai ÅŸtie ce valoare are, pentru că ceea ce se mai vinde este foarte puÅ£in. Fără a ÅŸti preÅ£ul pe care e dispus cumpărătorul să-l plătească e greu să evaluezi. Această situaÅ£ie nu e valabilă doar în  industria mea, ci în toate domeniile. Suntem în criză ÅŸi este greu să facem estimări. Dar, înainte de a intra în criză, exista o evaluare care spunea că brandul meu ar valora între 7 ÅŸi 10 milioane de euro (aÅŸa cum se fac calculele atunci când cineva ar vrea să achiziÅ£ioneze un brand). Astăzi, sincer, nu mai ÅŸtiu.

Cum este perceput brandul Irina Schrotter în afară? Este el promovat ca fiind un brand românesc?

Eu am fost prima româncă acceptată la târgul Prêt-à-Porter de la Paris, care este cel mai mare din lume, unde expun peste 1.500 de firme, vin peste 50 de mii de cumpărători (buyerii) din toată lumea. Nu am fost prima româncă prezentă acolo, înaintea mea a fost Venera Arapu, care a prezentat sub pavilion francez, însă eu am fost prima acceptată din România. De ce? Pentru că eu produc în România. Baza mea principală e aici, iar exportul e un pas firesc care a apărut atunci când îmi consolidasem deja afacerea în Å£ară. Întotdeauna m-am prezentat ca fiind din România, promovând un brand românesc. Anul acesta am fost 21 de companii prezente la targul Prêt-à-Porter de la Paris. Nu e un minus, nu a fost niciun plus foarte mare că veneam din România. DiferenÅ£a se face doar pentru ei în cât câÅŸtigă la final. Întâmplarea face că atunci când trag linia la comenzile făcute pe marfa mea câÅŸtigă mult mai mult decât câÅŸtigă la alÅ£i designeri foarte cunoscuÅ£i din lume, pentru că eu am un produs foarte bun, de-o calitate sus poziÅ£ionată pe piaţă care le permite lor niÅŸte adaosuri foarte mari. Dacă de la un designer internaÅ£ional merg cu adaosuri de 250%, la mine poate să pună ÅŸi 500 sau 600%. Pentru ei înseamnă un câÅŸtig mai mare să achiziÅ£ioneze de la mine, dar nu pot cumpăra numai de la mine, pentru că imaginea contează foarte mult. Dar, eu nu am investit absolut deloc în imagine, deoarece nu-mi permit.

Ce presupune să investeÅŸti în străinătate?

Cifrele sunt colosale pentru o campanie de publicitate. Oricum o campanie nu e suficientă. E nevoie de mult timp, de mult efort financiar investit.

Cât costă o campanie de publicitate făcută în afară, pe o perioadă scurtă să zicem?

Pe o perioadă scurtă de timp nu are efect, de principiu. Depinde pe ce segment lucrezi, depinde ce urmăreÅŸti ca ÅŸi finalitate a campaniei. În orice caz este de ordinul milioanelor de euro, deci nu se vorbeÅŸte de sume mici.

Un designer român îÅŸi poate permite să investească într-o campanie în străinătate?

Eu nu ÅŸtiu de aÅŸa ceva. Au existat designeri români care au avut prezentări în străinătate. Venera Arapu a fost prezentă în săptămâna oficială a modei de la Paris, în calendarul oficial. Ingrid Vaslov, ÅŸtiu că este în off, în afara calendarului oficial. Pentru mine tot ce înseamnă brandul care-mi poartă numele a fost o afacere din prima secundă, până astăzi. La mine totul se socoteÅŸte în bani. Atâta timp cât o acÅ£iune nu mi-ar întoarce ceea ce-mi doresc eu ca cifră de  afaceri, nu e opÅ£iunea pentru care optez. Aleg alte căi de a mă promova.

SunteÅ£i în situaÅ£ia în care aveÅ£i credite?

Nu. Noi toate investiţiile pe care le avem pot să stea şi cinci, zece, chiar şi 20 de ani să aştepte.

Care este strategia de business pentru următorii ani? Aţi bugetat investiţii pentru acest an?

Pentru 2010 ne-am propus să ieÅŸim pe zero, să rămânem pe piaţă. Anul acesta intenÅ£ionăm să deschidem o reÅ£ea de distribuÅ£ie pe linia noastră foarte ieftină. E un proiect, pe care normal ar fi trebuit să-l demarăm la sfârÅŸitul anului trecut, dar am temporizat puÅ£in etapele. Pe mine nu mă prea trage aÅ£a să intru în aventura asta, dar cred că momentele de criză sunt benefice. Eu discut cu marii vânzători, hipermarketuri, care au zone nonfood ÅŸi dacă înainte, eu ieÅŸisem de pe piaÅ£a asta, în urmă cu doi ani, înainte de criză, pentru că mă concurau tot timpul, veneau cu preÅ£uri mai mici decât ale mele ÅŸi nu mai puteam să Å£in pasul. Vreau să vă spun că am recuperat foarte mult din piaÅ£a asta.

Ce datorii aveÅ£i până în prezent?

Eu nu am, slavă Domnului. Fac parte dintre norocoÅŸi. Întotdeauna mi-a fost frică să fac împrumuturi. Niciodată nu mi-am pus casa gaj. Am aÅŸa niÅŸte frici, fobii, care m-au protejat. Å¢in minte că prin anii ’90 când inflaÅ£ia era 175%, eu făceam parte din norocoÅŸii care nu aveau credit la bancă. Atunci se pornise creditarea de la 20-30% dobândă ÅŸi se ajunsese la o sută ÅŸi, două sute ÅŸi ceva, de munceau bieÅ£ii oameni un an, doi, ca să-ÅŸi plătească datoriile la bancă.

Cum aÅ£i pornit în afaceri?

Am pornit cu 100 de mii de lei, echivalentul a 3.000 de dolari, pe vremea aia, poate un pic mai mult, la domiciliu. Lucram la domiciliul celor cu care lucrau cu mine. Aveam 4 muncitoare. Mergeam ÅŸi duceam hăinuÅ£ele de la maestra care le croia, le duceam la cele care le confecÅ£ionau, după aceea le duceam acasă, unde mama mea cosea nasturii, punea pernuÅ£e, că pe vremea aceea se purtau umeraÅŸi, puneam produsul pe umeraÅŸ ÅŸi îl duceam la magazin. De la 4 muncitori am ajuns astăzi la aproximativ 1.000 de colaboratori, 3 fabrici, 6 magazine, 40 de clienÅ£i, dar am crescut natural.

Care a fost cel mai scump obiect vestimentar vândut ÅŸi cât a valorat?

Nu am produse care să se încadreze în gama haute couture, care sunt produsele cele mai scumpe în lume. Un asemenea produs poate să coste ÅŸi 100, 150 sau 200 de mii de euro, clienÅ£i sunt foarte puÅ£ini în lume care să cumpere aÅŸa ceva. Nu cred că am produse care să le fi vândut la preÅ£uri foarte mari. Dar cel mai scump obiect vestimentar, cred că a fost o rochie de mireasă, care a costat 3.000 de euro. Oricum mie mi se pare mult. Să dai 3.000 de euro pe o hăinuţă.

Dacă ar fi să o luaÅ£i de la capăt în ce domeniu aÅ£i activa?

Ca ÅŸi până acum. Se întâmplă că sunt mai cunoscută pe zona de modă, dar eu am afaceri în foarte multe domenii care nu se văd: imobiliare, comerÅ£, import. Am făcut foarte multe lucruri. Poate nu o să vă vină să credeÅ£i, nu fac parte din categoria aceea care crede că se pricepe la orice, dar dacă mâine trebuie să asfaltez, m-aÅŸ băga să asfaltez străzi, pentru că e o chestiune de management. Asta nu înseamnă că trebuie să ÅŸtiu eu să asfaltez, trebuie să ÅŸtiu principiile ÅŸi să-mi iau profesioniÅŸti alături, să fiu capabilă să mă uit pe niÅŸte documente, să fiu capabilă să pricep să nu mă fure, să am niÅŸte criterii de verificare, de calitate, de tot ce presupune lucurul ăsta. Pot să fac multe lucruri din tot ceea ce înseamnă management, nu mi-ar plăcea să mă duc pe ÅŸantier, dar am făcut ÅŸi lucrul ăsta.

Vă gândiÅ£i să închideÅ£i vreun magazin, să vă relocaÅ£i?

Din magazinele mele persoanale am închis primul meu magazin de la ChiÅŸinău.

De ce?

Pentru că, din păcate, ChiÅŸinăul nu a funcÅ£ionat. A fost ÅŸi perioada aceasta politică foarte agitată la ei. E complicat cu tot ce înseamnă vamă, taxe. Au gusturi foarte diferite faţă de noi. Am mers la ChiÅŸinău cu aceeaÅŸi colecÅ£ie ca ÅŸi în România, care este mult prea avangardistă pentru ei. Sunt fraÅ£ii noÅŸtrii, ca să spun aÅŸa, dar din păcate sunt foarte mult în urmă din multe puncte de vedere. Nu sunt în pas cu noi.

Aţi făcut un studiu de piaţă să vedeţi ce se poate vinde, ce nu se poate vinde?

Da. Eu am intrat într-un centru comercial ÅŸi ei la rândul lor au făcut un studiu de piaţă, foarte multe mărci din România au intrat acolo ÅŸi nu numai. Am văzut politicile acestora de vânzare. Au o politică specială de aprovizionare, în sensul că la ChiÅŸinău vând mai mult stocurile. Eu nu am făcut lucrul acesta. Nu am putut. Mai sunt niÅŸte firme în România, care sunt recunoscute pe plan mondial, iar aici vând stocurile ÅŸi le vând ÅŸi la niÅŸte preÅ£uri mult mai mari decât în restul lumii. Sunt considerate mărci pe segment mediu ÅŸi superior ÅŸi nu au nicio legătură cu lucrul acesta.
Investiţi pe bursă sau v-aţi retras?

Da, încă am acÅ£iuni pe bursă, chiar ÅŸi pe bursa din România.

În ce domeniu e bine să investeÅŸti?

Pe bursă e greu să dai sfaturi. Pot să vă spun că anul trecut a fost, paradoxal, un an bun pentru cei care au intrat pe bursă, nu pentru cei care erau deja, care au avut pierderi foarte mari ÅŸi au trebuit să facă tot felul de operaÅ£iuni să-ÅŸi mai scadă valorile pe acÅ£iune, să ajungă la niÅŸte cifre care să le permită să estimeze faptul că vor reuÅŸi să revină la valoarea de la care s-a plecat atunci când s-a intrat în criză. A fost un an bun pe bursă pentru cei care au intrat să joace, câÅŸtigurile am văzut că sunt destul de mari, oricum randamentele au fost peste 50%. Åži anul ăsta se pare că merge la fel. Domeniile care-mi atrag mie atenÅ£ia sunt: domeniul bancar, băncile sunt bine cotate, iar mie BRD-ul  mi s-a părut, întotdeauna că a fost subestimat, pentru că este una din băncile care are cele mai bune cifre din România, dacă analizăm valorile financiare raportate. Cred în industria farmaceutică ÅŸi am acÅ£iuni cumpărate în domeniul acesta. Mai cred în tot ceea ce înseamnă reÅ£ea de gaz. Eu am acÅ£iuni Transgaz, unde s-a recuperat. Zilele aceastea a ajuns la valoarea pe care a avut-o Transgazul când a ieÅŸit prima oară pe bursă, ceea ce nu a însemnat că nu am recuperat banii. Între timp s-a ÅŸi devalorizat leul foarte mult, dar bursa, dacă te Å£ine inima ÅŸi buzunarul, e o variantă. Da, trebuie să ai brokeri buni.

Şi aveţi brokeri buni?

Am. Nu am un singur broker, lucrez cu mai mulÅ£i brokeri. Eu am renunÅ£at să joc permanent pe bursă, mai mult am investit. Am decis unde investesc. În general, urmăresc ÅŸi vând în clipa în care mi-am făcut suma pe care voiam să o fac. Nu joc în fiecare zi, nici nu mai am timp ÅŸi nici nu mai am nervi. E periculos. E o meserie.

AÅ£i avut succes în domeniul imobiliar? Vă mai implicaÅ£i?

În imobiliar: da. Am avut proiecte ÅŸi investiÅ£ii foarte mari, mai avem încă. Avem, practic, trei proiecte blocate, dintre care unul în IaÅŸi, unde clădirile sunt deja ridicate ÅŸi sunt în conservare, iar celelalte sunt oprite, în faza de proiectare, deoarece piaÅ£a este aÅŸa cum e. S-a blocat totul, deÅŸi noi aveam o ofertă corectă la momentul respectiv pe piaţă, mă refer la preÅ£ pe metrul pătrat. Dacă e să mă întrebaÅ£i care sunt previziunile noastre, nu cred că mai repede de 3-5 ani îÅŸi va reveni zona asta ÅŸi cred că cei care vor rezista ÅŸi nu au credite la bănci pentru aceste investiÅ£ii, vor avea ÅŸansa să o ia de la capăt foarte frumos, dar cei care au credite, cred că au o mare problemă.

Cum au mers afacerile Irinei Schrotter în 2009

Cum a fost anul 2009 din punct de vedere financiar, pentru foarte mulţi a fost destul de greu, pentru că a fost anul crizei?

Pe anumite companii am realizat profit. Sunt plătitoare ÅŸi am plătit profit pe ele, pe altele sunt în pierdere, nu foarte mare. Deviza a fost anul trecut ÅŸi va fi ÅŸi anul acesta: să supravieÅ£uim, să rămânem pe piaţă ÅŸi să aÅŸteptăm să se reia consumul, pentru că în România marea problemă e faptul că s-a stopat consumul ÅŸi că toate mesajele care au fost transmise, din păcate, atât de mediul politic, cât ÅŸi de presă au creat o panică la nivelul populaÅ£iei ÅŸi au tăiat apetitul de consum. (...) Singurul lucru care nu trebuia să se oprească, aÅŸa cum s-a oprit în România, era consumul.

Ce vânzări aÅ£i avut anul trecut?

Depinde pe ce companii. Pe marca mea principală, în 2008, cred că am avut o cifră de afaceri 3,5 milioane euro, iar anul trecut am avut 2,5 milioane euro, deci am avut o scădere. Åži la firma pe care fac export am avut o scădere: de la 6 milioane de euro, am ajuns la 5 milioane de euro ÅŸi asta din două motive: ni s-au tăiat din manopere, am pierdut la manopere.


Colaborarea cu Andreea Marin ÅŸi Andreea Raicu

SunteÅ£i deschisă colaborării cu vedete din România, de exemplu aÅ£i lansat câteva colecÅ£ii alături de nume ca Andreea Raicu ÅŸi Andreea Marin. Acum vă aflaÅ£i în discuÅ£ii ÅŸi cu alte vedete de la noi? AveÅ£i în vedere ÅŸi alte colaborări de acest gen?

Andreea Raicu ÅŸi Andreea Marin sunt femei de afaceri, foarte pricepute, care ÅŸtiu ce valoare are numele lor, ÅŸtiu ce impact au, ÅŸtiu unde funcÅ£ionează bine pe piaţă ÅŸi îÅŸi folosesc nu numai notorietatea, ci tot ce înseamnă numele lor pe piaÅ£a noastră. Au mai apărut ÅŸi alte solicitări. Eu nu sunt foarte deschisă, pentru că ÅŸtiu ce înseamnă lucrul acesta ÅŸi ÅŸtiu ce muncă presupune de promovare ÅŸi ÅŸtiu perioada în care ne aflăm, de criză, ÅŸtiu ce înseamnă ce înseamnă încasările. Acum, încasările se fac cel mai repede la 180 de zile, jumătate de an, deci e un efort de finanÅ£are foarte mare ÅŸi nu pot să fac efortul acesta de finanÅ£are, să mă întind în foarte multe direcÅ£ii, trebuie să-mi calculez ÅŸi eu cât pot să mă extind.

Pe câÅ£i ani aÅ£i făcut parteneriate cu cele două vedete?

Cu Andreea Raicu nu am nimic stabilit. Cu ea sunt într-o relaÅ£ie de prietenie, acum urmează să avem un proiect punctual împreună, care va fi cu siguranţă foarte concret ÅŸi foarte bine terminat ca ÅŸi timp. Cu Andreea Marin am un contract foarte detaliat ÅŸi foarte precis, Andreea e o persoană foarte exactă, care a învăţat, probabil, din experienÅ£a ei faptul că socotelile bune Å£in prieteniile lungi ÅŸi lucrul ăsta a pornit de la contract. Mi se pare că am semnat contractul cu ea pe 10 ani.

Cum se împart veniturile în urma vânzării colecÅ£iilor respective?

AÅŸa cum ne-am înÅ£eles.

Cum este percepută colecţia Violet?

ColecÅ£ia Violet a plecat de la o inovaÅ£ie pe care Andreea Marin a propus-o ÅŸi eu am realizat-o. Ea a gândit-o pornind de la o necesitate pe care a depistat-o atunci când fetiÅ£a ei era bebeluÅŸ. Am lucrat, a ieÅŸit un produs care e acum în curs de înregistrare a brevetului la OSIM ÅŸi cu care Andreea are proiecte mari anul acesta. Să sperăm că va fi remarcat ÅŸi la alte evenimente, nu numai naÅ£ionale.

A avut succes până acum? Ce vânzări a avut până în prezent?

A fost bine primit de piaţă. Cele mai mari vânzări din reÅ£eaua Carrefour, în care suntem, are fix produsul acesta: inovaÅ£ie. Este cel mai scump produs al nostru din gama de lenjerie de corp pentru copii. Costă 45 de lei.


Sursa Money.ro
Comentarii (0)
Nu exista comentarii la acest articol.
  Cod verificare
 
Toate drepturile rezervate 2008 - 2010 ©  BizChannel